Anevrism cerebral

Tratamentul anevrismului cerebral în India

O durere de cap bruscă și severă poate fi un semn al unui anevrism cerebral rupt, care este o urgență medicală. Acest scurt material explică principalele abordări de tratament.

Ce este un anevrism cerebral?

Un anevrism este un punct slab sau subțire pe un vas de sânge din creier care se bombează și se umple cu sânge.

• Anevrism rupt. Dacă un anevrism se rupe, provoacă sângerare în creier. Aceasta este o urgență medicală, semnalată adesea de o durere de cap bruscă, extrem de severă.
• Anevrism nediagnosticat. Multe anevrisme nu se rup. Ele pot să nu provoace simptome și sunt uneori descoperite în timpul analizelor pentru alte afecțiuni.
• Simptome cauzate de presiune. Dacă un anevrism mare, nerupt, apasă pe nervii din creier, poate provoca simptome precum durere în spatele unui ochi, modificări ale vederii sau amorțeală pe o parte a feței.
• Diagnostic. Anevrismul este diagnosticat prin teste imagistice. Acestea pot include scanări CT, IRM sau un angiogram cerebral, care oferă o imagine detaliată a vaselor de sânge.

Care sunt opțiunile de tratament?

Decizia de a trata un anevrism nerupt depinde de dimensiunea, localizarea și starea generală de sănătate. Un anevrism rupt necesită aproape întotdeauna tratament.

• Clipare chirurgicală. Aceasta implică o intervenție chirurgicală cerebrală deschisă. Un chirurg plasează o mică clemă metalică la baza anevrismului pentru a-i întrerupe aportul de sânge.
• Coil endovascular. Aceasta este o procedură mai puțin invazivă. Un cateter este introdus printr-o arteră, de obicei din zona inghinală, până la anevrism. Ulterior, bobine moi de platină sunt plasate în interiorul acestuia pentru a bloca fluxul sanguin.
• Dispozitive de deviere a fluxului. În unele cazuri, un stent sub formă de plasă, numit „flow diverter”, poate fi plasat în artera principală. Acesta redirecționează fluxul sanguin dinspre anevrism, determinându-l să se micșoreze în timp.
• Observație. Pentru unele anevrisme mici, nerupte, riscul tratamentului poate depăși riscul unei rupturi. În aceste cazuri, un specialist poate recomanda monitorizarea acestuia prin scanări regulate.

Abordarea potrivită depinde de cazul dumneavoastră specific. O decizie finală poate fi luată doar după ce un specialist a revizuit rapoartele dumneavoastră medicale și studiile imagistice recente.